FORMARE VERSUS INFORMARE PRIN MEDIA, Claudiu Coman

Ne place sau nu ne place trăim într-o lume nouă. O lume diferită de tot ceea ce știam până anii trecuți. O lume în care nu mai vorbim de efecte slabe sau efecte tari ale media ci despre un efect de construct care se realizează în timp real și pentru că dezvoltă propria lume, realitatea devine insesizabilă. De fapt prin intermediul media se ajunge la construcția socială a realității. Nu mai este real ceea ce este real ci ceea ce media vrea să fie real. Nu mai gândim necondiționat ci ne gândim la ceea ce dorește media. Credem ceea ce media vrea să credem. Poate că unii cercetători sau cititori vor spune că lucrurile nu stau chiar așa și vor putea încerca să vină cu argumente destul de serioase pentru a încerca să infirme premisele prezentate anterior. Chiar nu contează. Simplul fapt că putem aduce în discuție existența unei asemenea stări de fapt devine esențial. Discuția principală este despre ce transmite media, despre modul în care informația ajunge să fie utilizată, despre valențele acesteia. Nu vorbim aici nici despre informare sau dezinformare, nici despre manipulare ci despre modul în care eventual se transformă funcțiile media. Stabilirea şi cercetarea funcțiilor mass-media reprezintă o problemă care întâmpină dificultăți atât la nivel teoretic, cât şi la nivel operațional. Într-o lume în care lucrurile se schimbă cu o asemenea viteză, ca cea de azi, media se adaptează și adaptează la ea realitatea. Funcțiile se adaptează la rândul lor. (Autorul)

Qu'on le veuille ou non, nous vivons dans un nouveau monde. Un monde différent de tout ce que je connaissais jusqu'à des années. Un monde où l'on ne parle plus d'effets faibles ou d'effets forts des médias mais d'un effet de construction qui se réalise en temps réel et parce qu'il développe son propre monde, la réalité devient imperceptible. En fait, à travers les médias, nous atteignons la construction sociale de la réalité. Ce qui est réel n'est plus réel, mais ce que les médias veulent être réel. Nous ne pensons plus inconditionnellement, mais nous pensons à ce que veulent les médias. Nous croyons ce que les médias veulent nous faire croire. Peut-être que certains chercheurs ou lecteurs diront que ce n'est pas le cas et pourront essayer de trouver des arguments suffisamment sérieux pour tenter de réfuter les prémisses présentées ci-dessus. Cela n'a vraiment pas d'importance. Le simple fait que l'on puisse remettre en cause, l'existence d'un tel état de fait devient essentiel. La discussion principale porte sur ce que les médias transmettent, sur la manière dont les informations finissent par être utilisées, sur leurs valences. Nous ne parlons pas ici d'information ou de désinformation, ni de manipulation, mais de la manière dont les fonctions médiatiques sont finalement transformées. L'établissement et la recherche de fonctions médiatiques sont un problème qui se heurte à des difficultés à la fois théoriques et opérationnelles. Dans un monde où les choses évoluent à un rythme aussi rapide qu'aujourd'hui, les médias s'adaptent et s'adaptent à la réalité. Les fonctions s'adaptent à leur tour. (lʼAuteur)