Nu ai nici un produs în lista de favorite
Mass-media a devenit în societatea actuală principala sursă de informare a publicului ceea ce presupune la nivelul individului atât efecte pozitive cât şi negative. Pe de o parte mass- media preia din căutările individului şi îl scuteşte de „timpul pierdut” în acest sens oferindu-i informaţia de care acesta are nevoie. Dar, pe de altă parte această informaţie servită „de-a gata”, uneori interpretată şi însoţită de sugestii comportamentale, îndeamnă individul la pasivitate la un comportament de aşteptare ce se poate transforma într-o dependenţă acută faţă de mass media. O primă particularitate a comunicării de masă o constituie scara la care aceasta se desfăşoară. Unitatea de măsură în comunicarea de masă este colectivitatea, comunitatea şi nu ca în cadrul celorlalte tipuri, individul. Actorii implicaţii sunt: „grupul specializat”, pe de o parte şi „audienţele largi, eterogene şi dispersate” pe de altă parte. Cît privește individul, pe de altă parte, devine unul „bombardat” cu mesaje din spaţiul media care ajunge la o saturaţie informaţională, la o stare pe care am putea-o numi de „suprainformare”. Acelaşi subiect, oricât de ingenios urmărit şi prezentat în mass-media, ajunge după un timp să inducă în public un sentiment de saturaţie.
Fascinaţia pentru imagine şi pentru ierarhiile realizate de mass media (agenda setting) transformă individul întru „dependent” mediatic. Astfel şi identitatea sa este în pericol de a fi construită în ideea de a fi consumată rapid şi fără prea multe implicaţii. Cartea invită la meditatie cu privire la această temă deosebit de complexă atat la nivelul individului, cât și la cel al colectivității.
Dans la société d'aujourd'hui, les médias sont devenus la principale source d'information du public, ce qui implique des effets à la fois positifs et négatifs au niveau de l'individu. D'une part, les médias prennent en charge les recherches de l'individu et le soulagent du «temps perdu» à cet égard en lui fournissant les informations dont il a besoin. Mais, d'autre part, cette information servie «toute faite», parfois interprétée et accompagnée de suggestions comportementales, pousse l'individu à la passivité à un comportement d'attente qui peut se transformer en une dépendance aiguë vis-à-vis des médias. Une première caractéristique de la communication de masse est l'échelle à laquelle elle se déroule. L'unité de mesure de la communication de masse est la collectivité, la communauté et non, comme dans les autres types, l'individu. Les acteurs impliqués sont: le «groupe spécialisé» d'une part, et les «publics larges, hétérogènes et dispersés» d'autre part. Quant à l'individu, en revanche, il devient un «bombardé» de messages de l'espace médiatique qui atteint une saturation d'information, un état que l'on pourrait appeler «sur-information». Le même sujet, aussi ingénieux soit-il suivi et présenté dans les médias, vient au bout d'un certain temps induire chez le public un sentiment de saturation.
La fascination pour l'image et pour les hiérarchies créées par les mass media (mise en place de l'agenda) transforme l'individu en un «addict» médiatique. Ainsi, son identité risque de se construire avec l'idée d'être consommée rapidement et sans trop d'implications. Le livre invite à la méditation sur ce sujet très complexe, tant au niveau de l'individu que de la communauté.
