În perioada de tranziţie de la economia de stat centralizată la cea capitalistă, problema ocupării forţei de muncă se întrevede a fi de cea mai mare importanţă. Tratarea temei este gândită amplu şi complex. Fenomenul şomajului nu poate fi înţeles fără o raportare la efecte apărute pe piaţa muncii cum ar fi economia subterană, fiind cunoscut faptul că veniturile obţinute de cetăţenii români ce lucrează în străinătate sunt trimise în ţară, contribuind la echilibrarea balanţei comerciale a României. Autoarea abordează propriu zis şomajul ca disfuncţie majoră în aria ocupării profesionale, înţelegând fenomenele conexe ocupării forței de muncă în mod complex şi dinamic.