Lucrarea a apărut în colecția de cultură generală Inițieri, în care s-au mai editat și Societățile Secrete, Hermetismul, Vrăjitoria, Alchimia, Kabbala.
Când auzim cuvântul „inchiziție”, îl asociem de obicei cu oroarea. Ne gândim la tortura morală, la înjosirea personalității umane și, în primul rând, la supliciul fizic. Literatura a contribuit în mare măsură la fixarea acestei perspective. Astfel, ne imaginăm călugări care psalmodiază imnuri religioase și participă la torturarea și uciderea ereticilor; seniorite sfioase care asistă la „spectacolul” unui auto-da-fe, fluturându-și de zor evantaiele pentru a alunga mirosul de carne arsă; deasupra tuturor, umbra lugubră a lui Torquemada sau figura tragică a lui Filip al II-lea parcurgând sălile selpulcrale ale Escorialului; în fine, conquistadorii sângeroși care masacrează cu evlavie populațiile de indieni, la umbra crucii.
Dar Inchiziția a însemnat mai mult decât atât. Din această carte aflăm, printre altele, că Sfântul Oficiu, deși nu făcea deloc excepție de la practicile crude ale epocii, a fost, în diverse situații și momente istorice, organismul cel mai obiectiv care avea în sarcină restabilirea ordinii.