Despre comunicare. O abordare sociologică

Această carte se doreşte a fi o încercare de sistematizare a teoriilor, interpretărilor şi analizelor dezvoltate în jurul conceptului de comunicare, pornind de la reiterarea sensului său original, acela de alăturare şi de punere laolaltă. Fiind o noţiune de interes pentru foarte multe discipline (lingvistică, jurnalism, publicitate, psihologie, informatică, sociologie şi altele), comunicarea tinde în prezent să fie folosită într-o manieră exagerată şi uşor abuzivă, fapt ce determină implicit şi o diluare excesivă a sensurilor sale. De foarte multe ori se pleacă de la premisa că „în univers totul comunică” fără nici o atenţie la detalii sau la implicaţii, realizându-se, premeditat sau întâmplător şi două confuzii majore şi anume echivalarea comunicării cu transmiterea, cu vehicularea respectiv considerarea oricărui mesaj ca fiind informaţie. În fapt, în univers totul emite, iar dintre aceste semnale cele care sunt receptate închid o buclă şi se transformă în mesaje, întregul proces devenind o formă mai simplă sau mai complexă de comunicare. În plus, aceste mesaje pot să conţină sau nu un grad de noutate faţă de cunoaşterea receptorului şi aici apare variabila informaţie.