„Culele sunt unul din multele exemple în care specificul național se împletește cu sursele și resursele popoarelor învecinate într-o Europă de culturi. Ele aduc mărturie despre ceea ce ne deosebește dar și despre ceea ce ne unește în lunga istorie parcursă cu plusurile și minusurile ei în mileniile de viață trăită alături, în stânga și dreapta Dunării ce taie în două continentul.
Vom anticipa spunând că aceste construcții numite cule sunt spații închise, ferecate, semețe, mândre, fortificate, uneori cu „metereze”, cu ascunzișuri, cu vedere de perspectivă, rustice dar și seniorale în același timp, dominatoare și puternice, inspirând teamă, dar și orgoliu și respect.
Cula reprezintă emblema unei familii așa precum o face oricare castel medieval.” (Ioan Godea)