Nu ai nici un produs în lista de favorite
Presa este principalul formator al opiniei publice, sub aspectul comunicării electorale (ca tip specific de comunicare politică), mass-media devine principalul evaluator al evenimentelor: controlează şi dirijează percepţiile publicului.
Mass-media oferă actorilor politici mediul necesar exprimării, dar în acelaşi timp, (conform teoriei agendării), consolidează preeminenţa „principalilor” competitori asupra celor mai puţin „interesaţi” (prezentarea datelor analizei cantitative). Presa scrisă, datorită spaţiului pe care îl poate aloca unui subiect (structurarea mai generoasă a spaţiului publicistic), prezintă mesajele actorilor politici mai pe la larg, realizând în acelaşi timp şi „vulgarizarea” acestora.
Ea oferă modele explicative prin publicarea analizelor politice, analitice, jurnalistice, devenind o sursă viabilă pentru cei care doresc să înţeleagă, nu numai să constate, evenimentele publice (presa scrisă are un public ţintă specific). În contextul logicii mercantile care guvernează instituţiile media, există riscul unor „derapaje” de la etica jurnalistică, adică prezentarea cu titlu de ştire a unor „presupuneri” fără o bază faptică reală sau scoaterea din context a unor declaraţii, schimbând astfel în totalitate sensul dat mesajului.
La presse est le principal formateur de l'opinion publique, en termes de communication électorale (en tant que type spécifique de communication politique), les médias deviennent le principal évaluateur des événements: ils contrôlent et orientent les perceptions du public.
Les médias offrent aux acteurs politiques l'environnement nécessaire pour s'exprimer, mais en même temps, (selon la théorie de l'agenda), renforcent la prééminence des «principaux» concurrents sur les moins «intéressés» (présentation de données d'analyse quantitative). La presse écrite, par l'espace qu'elle peut dédié à un sujet (la structuration plus généreuse de l'espace éditorial), présente plus en détail les messages des acteurs politiques, réalisant en même temps leur «vulgarisation».
Elle fournit des modèles explicatifs en publiant des analyses politiques, analytiques et journalistiques, devenant une source viable pour ceux qui veulent comprendre, et pas seulement vérifier, les événements publics (la presse écrite a un public cible spécifique). Dans le contexte de la logique mercantile qui régit les institutions médiatiques, il existe un risque de «dérapage» de l'éthique journalistique, c'est-à-dire de présentation comme actualité de «suppositions» sans véritable base factuelle ou de retrait des déclarations du contexte, changeant ainsi complètement le sens des messages.
